Lucrez într-o instituţie publică de securitate socială. O serie de servicii furnizate populaţiei. De regulă, activitatea cu publicul se desfăşoară la ghişeu. Există, totuşi, câteva categorii de persoane care încalcă sistematic această regulă. O categorie sunt politicienii, care, de obicei, sună la telefon şi trimit solicitările spre rezolvare.
Cei care ma enervează însă, mă irită, mai bine zis, că nu-s destul de importanţi ca să mă enerveze, sunt preoţii şi călugarii de ambe sexe. Vin, îşi parchează maşinile 4x4 şi intră la unul dintre directori, de parcă portul unei cruci îi ridică deasupra nivelului celor care-şi rezolvă problemele pe cale normală.
În ciuda faptului că propovăduiesc umilinţa, ei consideră că li se cuvin drepturi superioare muritorilor pe care “îi păstoresc” şi actionează în consecintă. Statul la rând e pentru proşti.
Se afișează postările cu eticheta religie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta religie. Afișați toate postările
joi, 19 aprilie 2012
luni, 7 noiembrie 2011
Concluzii post-recensamant
1.Recensamantul a fost organizat de o maniera "hei-rup!-ista", si nu a fost conceput de practicieni, ci de teoreticieni.
2.Relevanta intrebarilor mi se pare incerta.
3. Faptul ca persoanele trebuiau sa dea numarul de ore lucrat si denumirea completa a firmei i-a facut pe multi repondenti sa revizuiasca- in minus - numarul orelor lucrate, de frica sa nu fie patronii luati la intrebari, si apoi sa-si piarda locul de munca. (CNP, denumire firma, numar de ore lucrate, intelegeti...)
4.Normal ca mai-toata lumea s-a declarat ortodoxa: explicatia este ca au fost botezati. Daca erau intrebati ce religie practica si cat de des merg la biserica, probabil raspunsul ar fi fost diferit.
Desi, trebuie sa recunosc ca am avut o zona foarte "conventionala" din punctul asta de vedere. Un alt recenzor a avut raspunsuri mai interesante, ca, de exemplu, crestini care nu recunosc nici o biserica, atei, nedeclarati, si, la etnie - un arian.
5. Intrucat sporul negativ al populatiei nu poate fi atat de mare ca cel dintre recensamantul 2002 si cel din 2011, probabil majoritatea celor "lipsa la inventar" e alcatuita din familii care s-au dus in strainatate cu catel-cu purcel, abandonand case si bunuri, nemailasand pe nimeni in tara. Ce-i drept, daca iau ca medie scara in care locuiesc eu si scara in care locuieste mama, acestia sunt peste 10%, si probabil la tara lucrurile stau si mai rau.
6. Sunt curioasa daca se vor face publice costurile recensamantului. din mai multe motive:
- in primul rand pentru ca recenzorii au fost platiti mizerabil;
- in al doilea rand pentru ca mapele de recensamant au fost sub orice critica: am folosit-o pe a mea cca 20 de minute, apoi s-a rupt.
-s-au tiparit cca 23 de milioane de pagini ori 5, deci cel putin 115 milioane. Cati copaci puteau fi salvati?
- in sfarsit, cine a castigat din afacerea asta?
7. Ma intreb daca maniera de auto-recenzare pe internet nu ar fi fost mai buna: datele erau incarcate direct in baza de date, in liniste, de catre fiecare familie in parte. Apoi, recenzorii puteau sa plece cu un laptop doar la familiile neinregistrate, inregistrand online datele. Se scutea partea de activitate care acum incepe: incarcarea informatiilor in bazele de date. Care abia acum urmeaza, si care va costa alt gramadoi de bani.
2.Relevanta intrebarilor mi se pare incerta.
3. Faptul ca persoanele trebuiau sa dea numarul de ore lucrat si denumirea completa a firmei i-a facut pe multi repondenti sa revizuiasca- in minus - numarul orelor lucrate, de frica sa nu fie patronii luati la intrebari, si apoi sa-si piarda locul de munca. (CNP, denumire firma, numar de ore lucrate, intelegeti...)
4.Normal ca mai-toata lumea s-a declarat ortodoxa: explicatia este ca au fost botezati. Daca erau intrebati ce religie practica si cat de des merg la biserica, probabil raspunsul ar fi fost diferit.
Desi, trebuie sa recunosc ca am avut o zona foarte "conventionala" din punctul asta de vedere. Un alt recenzor a avut raspunsuri mai interesante, ca, de exemplu, crestini care nu recunosc nici o biserica, atei, nedeclarati, si, la etnie - un arian.
5. Intrucat sporul negativ al populatiei nu poate fi atat de mare ca cel dintre recensamantul 2002 si cel din 2011, probabil majoritatea celor "lipsa la inventar" e alcatuita din familii care s-au dus in strainatate cu catel-cu purcel, abandonand case si bunuri, nemailasand pe nimeni in tara. Ce-i drept, daca iau ca medie scara in care locuiesc eu si scara in care locuieste mama, acestia sunt peste 10%, si probabil la tara lucrurile stau si mai rau.
6. Sunt curioasa daca se vor face publice costurile recensamantului. din mai multe motive:
- in primul rand pentru ca recenzorii au fost platiti mizerabil;
- in al doilea rand pentru ca mapele de recensamant au fost sub orice critica: am folosit-o pe a mea cca 20 de minute, apoi s-a rupt.
-s-au tiparit cca 23 de milioane de pagini ori 5, deci cel putin 115 milioane. Cati copaci puteau fi salvati?
- in sfarsit, cine a castigat din afacerea asta?
7. Ma intreb daca maniera de auto-recenzare pe internet nu ar fi fost mai buna: datele erau incarcate direct in baza de date, in liniste, de catre fiecare familie in parte. Apoi, recenzorii puteau sa plece cu un laptop doar la familiile neinregistrate, inregistrand online datele. Se scutea partea de activitate care acum incepe: incarcarea informatiilor in bazele de date. Care abia acum urmeaza, si care va costa alt gramadoi de bani.
marți, 4 octombrie 2011
Alina a murit! Traiasca bigotismul!
Apartinatorii decid asupra tratamentului in cazul in care bolnavul nu poate sa-si exprime optiunea.
Parintii, in cazul Alinei. Ei au ales "sa lase in voia domnului" viata fiicei lor. Nu Alina a ales. Parintii.
“Căci viaţa oricărui trup stă în sângele lui care este în el. De aceea am zis copiilor lui Israel: Să nu mâncaţi sângele niciunui trup; căci viaţa oricărui trup este sângele lui: oricine va mânca din el va fi nimicit”.
Prin acest citat isi justifica Martorii lui Iehova refuzul transfuziei sanguine. Mai rau, cu "ocazia" unui caz anterior, am discutat cu niste practicanti, care spuneau ca, prin intrarea sangelui in organism, intra si "pacatele donatorului". Ganditi-va ca donatorul de sange, o femeie de exemplu, ar fi putut sa preacurveasca, sa avorteze, sau, mai rau, sa fie atee. Toata filogeneza beneficiarului transfuziei ar fi fost contaminata. Fereasca Iehova! Mai bine mort decat....orice altceva!
Asta lasand la o parte faptul ca este improbabil ca Alina din Mires sa fi fost israelita, deci evident, Iehova nu vorbise cu ea. Pe de alta parte, sigur, nimeni din spital nu s-a prezentat cu lingura de sange la patul acesteia, spunand cu un glas veros "Bea! Beaaaaaaaaaaaaa!"
Mintea mea refuza sa conceapa niste parinti care n-ar fi de acord cu orice tratament prin care si-ar putea salva copilul. Orice parinte care nu este inconstient, sau agramat, sau manipulat, si-ar folosi propriul creier ca sa interpreteze orice text scris. Si mai ales unul care ii pune in pericol copilul.
Rastalmacind cuvintele unui personaj imaginar sau, oricum, decedat de mult, un..."lider religios" i-a convins pe parinti ca a interzice cu orice pret transfuzia este datoria lor, ca respectarea acestei reguli va determina recunoasterea valorii lor si apartenenta deplina la comunitatea iehovista locala. Iar ei au actionat in consecinta.
Alina a murit. Traiasca bigotismul!
marți, 19 aprilie 2011
Unde se duc impozitele mele...
Pe site-ul Ministerului Educatiei, la aria curriculara "Om si societate" sunt active 15 discipline.
Istorie, Sociologie, Economie, Georgrafie. Restul e religie.
Statul a inchis o gramada de spitale, o gramada de scoli, si acum vrea sa dea afara cateva mii de politisti.
Saracie, buget mic, FMI, explica guvernantii.
In schimb, n-am auzit sa se fi inchis vreo biserica, sau sa se fi concediat niste popi. Mai rau decat atat, a aparut o lege prin care statul (adica si EU) va finanta bisericile pentru ca acestea sa desfasoare activitati de protectie sociala.
Istorie, Sociologie, Economie, Georgrafie. Restul e religie.
Statul a inchis o gramada de spitale, o gramada de scoli, si acum vrea sa dea afara cateva mii de politisti.
Saracie, buget mic, FMI, explica guvernantii.
In schimb, n-am auzit sa se fi inchis vreo biserica, sau sa se fi concediat niste popi. Mai rau decat atat, a aparut o lege prin care statul (adica si EU) va finanta bisericile pentru ca acestea sa desfasoare activitati de protectie sociala.
miercuri, 28 aprilie 2010
M-am lamurit cum se face
Speech-ul Juliei este subtitrat. Din pacate, pe TED este doar o parte din el...
luni, 19 aprilie 2010
Popa Maserati şi sfintele... taxe
De unde are un preot ataţia bani? se întrebau, zilele trecute o sumă de ziarişti. Văzând că nu se descurcă, am decis să-I ajut in finalizarea…investigaţiilor şi..Ce-am aflat?
Că, in zilele astea, eşti taxat pentru credinţa în Dumnezeu (în cel ortodox, cu siguranţă) mai ceva ca la finanţe.
Adică, să vă explic: e o taxă anuală care se percepe de la credincioşi pentru simplul fapt că există. Dacă taxa asta n-a fost achitată pe ultimii cinci ani de viată a răposatului, popa zice pas când îl chemi la înmormantare.
Apoi sunt slujbele de binecuvântare, pentru sănătate, pentru reuşita copiilor la facultate (sic!)
Apoi, mai sunt şi evenimentele mai fericite: când platesc alţii.
La botez şi la căsătorie, de exemplu, naşii plătesc. Nu se plăteşte numărul de slujbe ţinute, de ceremonii, de copii botezaţi, respectiv de perechi care sunt iniţiate în sfintele taine ale căsătoriei. Nu! taxele se achită pe cap de naş.
350 de lei. Vrea fiecare mire naşul lui(aşa e moda în Ardeal!), nici o problemă: preotul ia 350 lei X 2= 700 lei pentru aceeaşi muncă. Sunt patru naşi? Banii jos, ochii la uşă! 1400 de lei.
La botez, la fel, atât că acolo taxele sunt mai mici: 150 de lei . De, asta e taxă de intrare în sistem… Se achită pe cap de naş, nu de copil!
Eu cred că preoţii nu înţeleg prea bine conceptul de evitare a dublei impuneri.(plata aceluiaşi serviciu de doua ori :D) Dar poate greşesc eu, poate ei taxează doar de la primul naş ceremonia, de la ceilalţi luând taxa pe credinţă, taxa pe naivitate, şi Dumnezeu mai ştie ce alte taxe.
Dar oare chiar ştie? Si dacă ştie...
Că, in zilele astea, eşti taxat pentru credinţa în Dumnezeu (în cel ortodox, cu siguranţă) mai ceva ca la finanţe.
Adică, să vă explic: e o taxă anuală care se percepe de la credincioşi pentru simplul fapt că există. Dacă taxa asta n-a fost achitată pe ultimii cinci ani de viată a răposatului, popa zice pas când îl chemi la înmormantare.
Apoi sunt slujbele de binecuvântare, pentru sănătate, pentru reuşita copiilor la facultate (sic!)
Apoi, mai sunt şi evenimentele mai fericite: când platesc alţii.
La botez şi la căsătorie, de exemplu, naşii plătesc. Nu se plăteşte numărul de slujbe ţinute, de ceremonii, de copii botezaţi, respectiv de perechi care sunt iniţiate în sfintele taine ale căsătoriei. Nu! taxele se achită pe cap de naş.
350 de lei. Vrea fiecare mire naşul lui(aşa e moda în Ardeal!), nici o problemă: preotul ia 350 lei X 2= 700 lei pentru aceeaşi muncă. Sunt patru naşi? Banii jos, ochii la uşă! 1400 de lei.
La botez, la fel, atât că acolo taxele sunt mai mici: 150 de lei . De, asta e taxă de intrare în sistem… Se achită pe cap de naş, nu de copil!
Eu cred că preoţii nu înţeleg prea bine conceptul de evitare a dublei impuneri.(plata aceluiaşi serviciu de doua ori :D) Dar poate greşesc eu, poate ei taxează doar de la primul naş ceremonia, de la ceilalţi luând taxa pe credinţă, taxa pe naivitate, şi Dumnezeu mai ştie ce alte taxe.
Dar oare chiar ştie? Si dacă ştie...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)