Pe site-ul Ministerului Educatiei, la aria curriculara "Om si societate" sunt active 15 discipline.
Istorie, Sociologie, Economie, Georgrafie. Restul e religie.
Statul a inchis o gramada de spitale, o gramada de scoli, si acum vrea sa dea afara cateva mii de politisti.
Saracie, buget mic, FMI, explica guvernantii.
In schimb, n-am auzit sa se fi inchis vreo biserica, sau sa se fi concediat niste popi. Mai rau decat atat, a aparut o lege prin care statul (adica si EU) va finanta bisericile pentru ca acestea sa desfasoare activitati de protectie sociala.
Se afișează postările cu eticheta scoala de stat. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta scoala de stat. Afișați toate postările
marți, 19 aprilie 2011
miercuri, 4 august 2010
Legea 416, demagogia si certificatul de pauperitate
O moderatoare de la Antena 3, exemplifica ieri coruptia sistemului de protectie sociala cu istoria familiei personale. Dupa ce bunicul sau a suferit un atac cerebral, parintii nu au obtinut ajutorul social care i se cuvenea pentru ingrijire "pentru ca nu cunosteau filiera". Cand bunica a patit acelasi lucru, s-au mobilizat mai bine, au uns rotile "acolo unde trebuie" si au obtinut ajutorul.
De la inalta sa tribuna morala, doamna a declarat public ca parintii sai au dat mita. I-a incriminat in mod public, la televizor.
Unde sta, si cam cat de credibila este deontologia profesionala si verticalitatea a unei persoane care, in mod public lupta impotriva sistemului, iar in mod privat se foloseste de disfunctionalitatile lui ca sa isi atinga scopurile. Mai mult, tine pentru el (eventual pentru cercul lui) disfunctionalitatea ...asa zisa filiera. In loc sa determine modificarea legii, in asa fel incat s-o faca functionala si corecta si neinterpretabila, incearca sa dea o... lovitura sub centura unui intreg sistem, nu zonei/persoanei disfunctionale. N-am auzit de loc: mama i-a dat .....atatia lei doamnei/domnului.
Daca persoana era indreptatita la ajutor, de ce nu s-a dus in instanta sa-si obtina dreptul? Ma intreb, in nimicnicia mea, daca legea e buna, cum e posibil ca o persoana care e indreptatita si determinata, sa nu-si obtina drepturile. Si cum se face ca, avand dreptatea in mana, cineva "da acolo unde trebuie". Nu cumva nu era indreptatita cererea? Sau, poate.... situatia era interpretabila? Si "datul" trebuia sa determine interpretarea dorita...?
De multa vreme ma simt iritata de faptul ca legile sunt interpretabile. Daca sunt interpretabile, lasa loc subiectivismului si n-ar trebui sa fie asa.
Pana la urma, ajutoarele sociale au fost concepute pentru a sprijini pe cei care nu au alte solutii. Din pacate, deciziile se iau pe baza unor legi si a unor documente emise in conformitate cu informatiile pe care statul le detine.
Acestea sunt atat de bune incat, daca domnul Mazare nu mai este ales, devine candidatul perfect pentru un certificat de pauperitate si poate cere ajutor social.
De la inalta sa tribuna morala, doamna a declarat public ca parintii sai au dat mita. I-a incriminat in mod public, la televizor.
Unde sta, si cam cat de credibila este deontologia profesionala si verticalitatea a unei persoane care, in mod public lupta impotriva sistemului, iar in mod privat se foloseste de disfunctionalitatile lui ca sa isi atinga scopurile. Mai mult, tine pentru el (eventual pentru cercul lui) disfunctionalitatea ...asa zisa filiera. In loc sa determine modificarea legii, in asa fel incat s-o faca functionala si corecta si neinterpretabila, incearca sa dea o... lovitura sub centura unui intreg sistem, nu zonei/persoanei disfunctionale. N-am auzit de loc: mama i-a dat .....atatia lei doamnei/domnului.
Daca persoana era indreptatita la ajutor, de ce nu s-a dus in instanta sa-si obtina dreptul? Ma intreb, in nimicnicia mea, daca legea e buna, cum e posibil ca o persoana care e indreptatita si determinata, sa nu-si obtina drepturile. Si cum se face ca, avand dreptatea in mana, cineva "da acolo unde trebuie". Nu cumva nu era indreptatita cererea? Sau, poate.... situatia era interpretabila? Si "datul" trebuia sa determine interpretarea dorita...?
De multa vreme ma simt iritata de faptul ca legile sunt interpretabile. Daca sunt interpretabile, lasa loc subiectivismului si n-ar trebui sa fie asa.
Pana la urma, ajutoarele sociale au fost concepute pentru a sprijini pe cei care nu au alte solutii. Din pacate, deciziile se iau pe baza unor legi si a unor documente emise in conformitate cu informatiile pe care statul le detine.
Acestea sunt atat de bune incat, daca domnul Mazare nu mai este ales, devine candidatul perfect pentru un certificat de pauperitate si poate cere ajutor social.
marți, 16 februarie 2010
Azi ma simt de extrema stanga...
.......desi intotdeauna m-am ferit de extremisme....si cred c-am sa ma supar pe Wikipedia, ca vacarul pe sat. Am mai citit pe un blog un material referitor la ateism (foarte bun, in opinia mea) in care autorul mentiona ca i-au fost sterse materialele postate aici.
In wikipedia.ro, Paul Lafargue nu apare, iar pamfletul rezumat in randurile urmatoare, scris in franceza de autor,l-am gasit doar in engleza la adresa: http://www.marxists.org/archive/lafargue/1883/lazy/index.htm
Asta am primit azi in mail:
Le Droit à la Paresse, de Paul Lafargue (1880 - 1896), (corectez eu 1842-1911) est sans doute le pamphlet le plus violent et le plus réjouissant - le plus fertile, aussi - qu'on ait jamais écrit contre le travail : il n'était pas question de composer ce texte magnifique, grand classique du mouvement ouvrier révolutionnaire, dans une police de labeur …
COMENTARIU DIN MASSMEDIA DE AZI:
Este o carte scrisa in 1880 (sec. trecut, da, nu e o greseala!) si e mai actuala ca oricand caci vorbeste pana si despre criza la care am ajuns azi...
Etapele SPIRALEI INFERNALE sunt pe scurt urmatoarele:
1. Muncim tot mai multe ore si producem tot mai mult ca sa castigam tot mai mult – asa ni se cere « ideologic » de catre societatea capitalista – ca doar marii industriasi/ patroni au nevoie de oameni « motivati » care sa le produca mai mult, sa se imbogateasca ei mai mult ; lenea nu e buna , din punctul lor de vedere caci nu muncim pentru ei si nu ne inregimentam sa le fie lor bine.....
2. Produsele, la un moment dat, nu se mai vand, caci sunt prea multe, piata e saturata , iar oamenii nu mai au bani – salariile oferite de industriasi/ patroni nu sunt suficiente pentru a face fata tentatiei generate de produse ; intervine publicitatea care ne convinge sa cumparam
3. Suntem tentati de publicitate, vrem sa cumparam. muncim mai mult, sa castigam mai mult, sa ne permitem. Multi ne lasam tentati si f acem si credite.
4. La un moment dat sunt atat de multe produse pe piata ca nu mai are cine le cumpare – dar spirala infernala continua : ca doar continuam sa muncim mai mult, ca sa ne platim creditele, si...sa consumam mai mult
5. Daca tot sunt dispusi din ce in ce mai multi oameni sa munceasca tot mai mult, de ce sa angajeze patronii 10 oameni in loc de 7, sau chiar 5, ca doar vor munci suficient cei 5 deja angajati, daca sunt bine prinsi in credite si dorinte de consum. Asa apare somajul ! Astfel, tot mai putini oameni muncesc tot mai mult, calitatea produselor/ serviciilor scade, dar nu conteaza pentru patron caci banii vin si asa. In ceea ce priveste somerii – este treaba lor !
6. Creditele sunt din ce in ce mai numeroase si mai mari caci cine intra in cercul lor iese greu
7. La un moment dat piata crapa: locuri de munca, credite, imobiliarul, totul pica.
Ei, noi ne aflam acum in acest al 7-lea moment.
E incredibil, dar acelasi autor ne explica faptul ca daca am munci mai putin fiecare dintre noi, am putea trai toti mai bine, somajul ar scadea - iar nivelul de viata al populatiei s-ar imbunatati. Dar nu ar mai castiga atat de mult patronii.
Parca nu e absurd ce spune omul asta. Si o spunea acum 123 de ani!!!
Si eu de cand spun asta... si credeam ca am inventat apa calda....
sâmbătă, 22 august 2009
Trebuie musai sa spun cuiva...
...si profit de faptul ca sunt in concediu ca s-o fac.
Sunt una dintre persoanele care se considera in razboi cu sistemul de invatamant romanesc cam de cand fiul meu a intrat in clasa a V-a si i-am vazut manualul de istorie. O cartulie urata, cu poze putine, cuprinzand istoria antica si cea a evului mediu. Scrisa intr-un limbaj muuult prea greoi si elevat pentru nivelul intelectual al copiilor. Fara pic de sclipire si atractivitate. O carte pe care mi-as fi dorit s-o citesc probabil doar daca ar fi fost ultima de pe lume.
Am avut secvente de acutizare cand se pregatea pentru examenul de capacitate, cand am vazut ce se presupunea ca ar trebui sa stie la literatura (la analiza literara mai bine zis). Nu stiu ce tampiti au scris atunci niste manuale de pregatire. Ei bine, conform lor se presupunea ca, niste copii de 13-14 ani-nota bene, de inteligenta medie-se presupune ca trebuie sa poata comenta versurile lui Eminescu"Acolo, langa izvoare, iarba pare de omat/Flori albastre tremur ude in vazduhul tamaiet" in doua pagini si jumatate de carte, tiparite cu caractere mici. O aberatie! Si asta cu atat mai mult cu cat literatura fiind o arta, evaluarea si interpretarea ar fi trebuit sa fie o optiune personala. Atunci am vrut sa infiintez Liga mamicilor impotriva sistemului de invatamant.
O alta acutizare a pozitiei mele a survenit in momentul in care fiul meu a venit in vacanta de iarna dupa primul am de facultate, cu intentia de a renunta la scoala. Unul dintre motive era faptul ca "nu intelegea ce vorbesc profesorii"-adica limbajul ultraspecializat. Tocmai citisem o carte in care, printre altele, autorul afirma ca limbajul de stricta specialitate este cel mai adesea utilizat doar pentru a limita accesul celorlalti la informatie. L-am "manipulat" parinteste promitandu-i ca, atunci cand va termina scoala, vom lua toate cursurile profesorilor si le vom rescrie in varianta "pentru to(n)ti", si-i vom lasa fara venituri pe acestia.
Imi amintesc asta pentru ca citesc "Gena egoista" de Richard Dawkins si m-a topit o fraza din prefata lui de la editia din 1976 a cartii .
"În vreme ce scriam, trei cititori imaginari m-au privit peste umăr şi lor le dedic acum această carte. Mai întâi, cititorul oarecare, profanul. Pentru el am evitat aproape în totalitate jargonul tehnic, iar acolo unde am fost nevoit să utilizez termeni de specialitate, i-am definit. Acum mă mir de ce nu ne cenzurăm şi cea mai mare parte din jargonul nostru din revistele savante. Am presupus că profanul nu are nici un fel de cu¬noştinţe specializate, dar nu am presupus că este un prost. Oricine poate să popularizeze ştiinţa dacă recurge la suprasimplificarea ei. M-am străduit din răsputeri, încercând să popularizez anumite idei subtile şi complicate într-un limbaj nematematic, fără a le pierde esenţa. Nu ştiu în ce măsură am reuşit în această încercare, după cum nu ştiu nici cât am izbutit într-o altă ambiţie a mea: aceea de a încerca să scriu o carte pe atât de amuzantă şi de captivantă pe cât merită subiectul ei. De mult simt că biologia ar trebui să pară la fel de incitantă ca şi un roman poliţist, pentru că exact asta şi este biologia.
Si stau sa ma gandesc...au trecut 33 de ani de atunci si marii nostri dregatori scolari nu si-au facut o idee despre cum trebuie sa fie un manual scolar, o programa UTILA SI ATRACTIVA.Isi pierd, in schimb, vremea certandu-se in legatura cu cine va primi cutitele cu care se va imparti bugetul educatiei...
Sunt una dintre persoanele care se considera in razboi cu sistemul de invatamant romanesc cam de cand fiul meu a intrat in clasa a V-a si i-am vazut manualul de istorie. O cartulie urata, cu poze putine, cuprinzand istoria antica si cea a evului mediu. Scrisa intr-un limbaj muuult prea greoi si elevat pentru nivelul intelectual al copiilor. Fara pic de sclipire si atractivitate. O carte pe care mi-as fi dorit s-o citesc probabil doar daca ar fi fost ultima de pe lume.
Am avut secvente de acutizare cand se pregatea pentru examenul de capacitate, cand am vazut ce se presupunea ca ar trebui sa stie la literatura (la analiza literara mai bine zis). Nu stiu ce tampiti au scris atunci niste manuale de pregatire. Ei bine, conform lor se presupunea ca, niste copii de 13-14 ani-nota bene, de inteligenta medie-se presupune ca trebuie sa poata comenta versurile lui Eminescu"Acolo, langa izvoare, iarba pare de omat/Flori albastre tremur ude in vazduhul tamaiet" in doua pagini si jumatate de carte, tiparite cu caractere mici. O aberatie! Si asta cu atat mai mult cu cat literatura fiind o arta, evaluarea si interpretarea ar fi trebuit sa fie o optiune personala. Atunci am vrut sa infiintez Liga mamicilor impotriva sistemului de invatamant.
O alta acutizare a pozitiei mele a survenit in momentul in care fiul meu a venit in vacanta de iarna dupa primul am de facultate, cu intentia de a renunta la scoala. Unul dintre motive era faptul ca "nu intelegea ce vorbesc profesorii"-adica limbajul ultraspecializat. Tocmai citisem o carte in care, printre altele, autorul afirma ca limbajul de stricta specialitate este cel mai adesea utilizat doar pentru a limita accesul celorlalti la informatie. L-am "manipulat" parinteste promitandu-i ca, atunci cand va termina scoala, vom lua toate cursurile profesorilor si le vom rescrie in varianta "pentru to(n)ti", si-i vom lasa fara venituri pe acestia.
Imi amintesc asta pentru ca citesc "Gena egoista" de Richard Dawkins si m-a topit o fraza din prefata lui de la editia din 1976 a cartii .
"În vreme ce scriam, trei cititori imaginari m-au privit peste umăr şi lor le dedic acum această carte. Mai întâi, cititorul oarecare, profanul. Pentru el am evitat aproape în totalitate jargonul tehnic, iar acolo unde am fost nevoit să utilizez termeni de specialitate, i-am definit. Acum mă mir de ce nu ne cenzurăm şi cea mai mare parte din jargonul nostru din revistele savante. Am presupus că profanul nu are nici un fel de cu¬noştinţe specializate, dar nu am presupus că este un prost. Oricine poate să popularizeze ştiinţa dacă recurge la suprasimplificarea ei. M-am străduit din răsputeri, încercând să popularizez anumite idei subtile şi complicate într-un limbaj nematematic, fără a le pierde esenţa. Nu ştiu în ce măsură am reuşit în această încercare, după cum nu ştiu nici cât am izbutit într-o altă ambiţie a mea: aceea de a încerca să scriu o carte pe atât de amuzantă şi de captivantă pe cât merită subiectul ei. De mult simt că biologia ar trebui să pară la fel de incitantă ca şi un roman poliţist, pentru că exact asta şi este biologia.
Si stau sa ma gandesc...au trecut 33 de ani de atunci si marii nostri dregatori scolari nu si-au facut o idee despre cum trebuie sa fie un manual scolar, o programa UTILA SI ATRACTIVA.Isi pierd, in schimb, vremea certandu-se in legatura cu cine va primi cutitele cu care se va imparti bugetul educatiei...
miercuri, 22 iulie 2009
Teoria ca teoria, dar practica ne mananca zilele
Ascult comentariile pe seama Universitatii Spiru Haret, si-mi vine sa-i scutur pe "expertii" care-si dau cu presupusul.
Calitatea pregatirii, diferenta de valoare profesionala, inconstienta studentilor si a parintilor... Bla-bla-bla! Ba nu: BLA-BLA-BLA e mai corect spus. Si ma exprim asa pentru ca sunt o doamna si nu vreau sa fac referiri la mana ursului.
Doamnelor, domnilor, va pierdeti in teorie!
Nu vedeti padurea din cauza copacilor, aveti orbul gainii, purtati ochelari de cal? Doamna ministru, domnule guvern, domnilor parlamentari, va dati seama ce dracu faceti anuland diplomele?
1. Orice document semnat de vreun absolvent ( document care presupune decizia unei persoane calificate) devine nul. In consecinta:
- deciziile judecatorilor ale caror diplome au fost anulate devin nule
- documentele de stare civila idem: ai un certificat de casatorie, dar nu esti casatorit daca actul nu poarta semnaturi autorizate
- admitem ca unul din membrii comisiei de examen de bac ai copilului meu a facut aceasta facultate. Legal, necalificat fiind nu poate face parte din comisia de bac, deci nota fiului meu, ca si foaia matricola nu a fost emisa in conditii legale, deci voi contesta nu doar nota de la bac, dar si mediile de la materia lui pe toti anii scolari, ca si notele de la capacitate si repartitia la facultate, acolo unde media din scoala are o pondere in media de admitere.
- bilanturile contabile devin egale cu zero
- toate contractele semnate de acestia se pot contesta in instanta.
- toate tranzactiile cu proprietati semnate de vreun notar spiru-haretist, ca si actele de proprietate emise de vreun secretar de primarie sunt nule.
- ha! ne putem trezi ca ni se cere sa restituim finantari nerambursabile luate de la UE pentru ca CV-urile echipelor de management de proiect nu corespund criteriilor pe baza carora au fost aprobate.
2. Toate salariile conditionate de nivelul studiilor devin "drepturi necuvenite"
si trebuie recuperate. De la cine? De la cine a beneficiat de ele, conform legii.
Aveti idee ce inseamna sa recuperezi de la, sa zicem, 50000 de oameni, diferente de salariu de cca 30% pe un numar de ani?
Daca scoala asta functioneaza din 2002, a scos primele promotii in 2005. Din 2005 pana acum, cate acte trebuie anulate, revizuite, refacute? Cate dintre acestea, pe drept sau pe nedrept vor fi contestate in instanta? Ce eforturi si ce costuri vor trebui sa suporte nu doar absolventii si cei care au avut legaturi profesionale cu ei, ci si statul, prin urmare contribuabilii, adica noi toti?
Hm! recapituland dezbaterile, imi aduc aminte ca mai toti ati tinut sa ne spuneti la televizor ca ati facut scoala adevarata, la stat, la zi.
Si, la ce v-a folosit, daca dupa aceasta scoala cu care va laudati, plus experienta profesionala si politica de zeci de ani, nu sunteti capabili sa vedeti ce consecinte antreneaza o asemenea decizie? Bine ca le-a vazut Diana B., coleguta mea, functionar de executie. Din pacate, degeaba are ea capacitatea, daca dreptul de decizie il aveti dumneavoastra.
Sa revenim. In teorie,aveti dreptate. Si in practica aveti dreptate: lucrurile nu trebuie sa continue asa. Problema trebuie rezolvata (si aici ma abtin eroic sa comentez despre vinovatia si complicitatile care au determinat/permis aparitia si evolutia ei).
Dar daca anularea diplomelor deja emise chiar este singura solutie practica pe care o aveti, sunteti, scuzati-ma, jalnici, patetici, cu capul in nori! Coborati din inaltele sfere ale teoriei si eticii cu picioarele pe pamant, in lumea reala, si mai ganditi-va odata, de doua ori, de noua ori, inainte de a lua o decizie. Si apoi inca odata inainte sa va exprimati in public. Si, pentru numele lui Dumbezeu, vedeti ca solutia pe care o adoptati sa nu ne azvarle in haos!
Semnat: O absolventa "de stat"
Calitatea pregatirii, diferenta de valoare profesionala, inconstienta studentilor si a parintilor... Bla-bla-bla! Ba nu: BLA-BLA-BLA e mai corect spus. Si ma exprim asa pentru ca sunt o doamna si nu vreau sa fac referiri la mana ursului.
Doamnelor, domnilor, va pierdeti in teorie!
Nu vedeti padurea din cauza copacilor, aveti orbul gainii, purtati ochelari de cal? Doamna ministru, domnule guvern, domnilor parlamentari, va dati seama ce dracu faceti anuland diplomele?
1. Orice document semnat de vreun absolvent ( document care presupune decizia unei persoane calificate) devine nul. In consecinta:
- deciziile judecatorilor ale caror diplome au fost anulate devin nule
- documentele de stare civila idem: ai un certificat de casatorie, dar nu esti casatorit daca actul nu poarta semnaturi autorizate
- admitem ca unul din membrii comisiei de examen de bac ai copilului meu a facut aceasta facultate. Legal, necalificat fiind nu poate face parte din comisia de bac, deci nota fiului meu, ca si foaia matricola nu a fost emisa in conditii legale, deci voi contesta nu doar nota de la bac, dar si mediile de la materia lui pe toti anii scolari, ca si notele de la capacitate si repartitia la facultate, acolo unde media din scoala are o pondere in media de admitere.
- bilanturile contabile devin egale cu zero
- toate contractele semnate de acestia se pot contesta in instanta.
- toate tranzactiile cu proprietati semnate de vreun notar spiru-haretist, ca si actele de proprietate emise de vreun secretar de primarie sunt nule.
- ha! ne putem trezi ca ni se cere sa restituim finantari nerambursabile luate de la UE pentru ca CV-urile echipelor de management de proiect nu corespund criteriilor pe baza carora au fost aprobate.
2. Toate salariile conditionate de nivelul studiilor devin "drepturi necuvenite"
si trebuie recuperate. De la cine? De la cine a beneficiat de ele, conform legii.
Aveti idee ce inseamna sa recuperezi de la, sa zicem, 50000 de oameni, diferente de salariu de cca 30% pe un numar de ani?
Daca scoala asta functioneaza din 2002, a scos primele promotii in 2005. Din 2005 pana acum, cate acte trebuie anulate, revizuite, refacute? Cate dintre acestea, pe drept sau pe nedrept vor fi contestate in instanta? Ce eforturi si ce costuri vor trebui sa suporte nu doar absolventii si cei care au avut legaturi profesionale cu ei, ci si statul, prin urmare contribuabilii, adica noi toti?
Hm! recapituland dezbaterile, imi aduc aminte ca mai toti ati tinut sa ne spuneti la televizor ca ati facut scoala adevarata, la stat, la zi.
Si, la ce v-a folosit, daca dupa aceasta scoala cu care va laudati, plus experienta profesionala si politica de zeci de ani, nu sunteti capabili sa vedeti ce consecinte antreneaza o asemenea decizie? Bine ca le-a vazut Diana B., coleguta mea, functionar de executie. Din pacate, degeaba are ea capacitatea, daca dreptul de decizie il aveti dumneavoastra.
Sa revenim. In teorie,aveti dreptate. Si in practica aveti dreptate: lucrurile nu trebuie sa continue asa. Problema trebuie rezolvata (si aici ma abtin eroic sa comentez despre vinovatia si complicitatile care au determinat/permis aparitia si evolutia ei).
Dar daca anularea diplomelor deja emise chiar este singura solutie practica pe care o aveti, sunteti, scuzati-ma, jalnici, patetici, cu capul in nori! Coborati din inaltele sfere ale teoriei si eticii cu picioarele pe pamant, in lumea reala, si mai ganditi-va odata, de doua ori, de noua ori, inainte de a lua o decizie. Si apoi inca odata inainte sa va exprimati in public. Si, pentru numele lui Dumbezeu, vedeti ca solutia pe care o adoptati sa nu ne azvarle in haos!
Semnat: O absolventa "de stat"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)