Concluzii post-recensamant

1.Recensamantul a fost organizat de o maniera "hei-rup!-ista", si nu a fost conceput de practicieni, ci de teoreticieni.

2.Relevanta intrebarilor mi se pare incerta.

3. Faptul ca persoanele trebuiau sa dea numarul de ore lucrat si denumirea completa a firmei i-a facut pe multi repondenti sa revizuiasca- in minus - numarul orelor lucrate, de frica sa nu fie patronii luati la intrebari, si apoi sa-si piarda locul de munca. (CNP, denumire firma, numar de ore lucrate, intelegeti...)

4.Normal ca mai-toata lumea s-a declarat ortodoxa: explicatia este ca au fost botezati. Daca erau intrebati ce religie practica si cat de des merg la biserica, probabil raspunsul ar fi fost diferit.
Desi, trebuie sa recunosc ca am avut o zona foarte "conventionala" din punctul asta de vedere. Un alt recenzor a avut raspunsuri mai interesante, ca, de exemplu, crestini care nu recunosc nici o biserica, atei, nedeclarati, si, la etnie - un arian.

5. Intrucat sporul negativ al populatiei nu poate fi atat de mare ca cel dintre recensamantul 2002 si cel din 2011, probabil majoritatea celor "lipsa la inventar" e alcatuita din familii care s-au dus in strainatate cu catel-cu purcel, abandonand case si bunuri, nemailasand pe nimeni in tara. Ce-i drept, daca iau ca medie scara in care locuiesc eu si scara in care locuieste mama, acestia sunt peste 10%, si probabil la tara lucrurile stau si mai rau.

6. Sunt curioasa daca se vor face publice costurile recensamantului. din mai multe motive:
- in primul rand pentru ca recenzorii au fost platiti mizerabil;
- in al doilea rand pentru ca mapele de recensamant au fost sub orice critica: am folosit-o pe a mea cca 20 de minute, apoi s-a rupt.
-s-au tiparit cca 23 de milioane de pagini ori 5, deci cel putin 115 milioane. Cati copaci puteau fi salvati?
- in sfarsit, cine a castigat din afacerea asta?

7. Ma intreb daca maniera de auto-recenzare pe internet nu ar fi fost mai buna: datele erau incarcate direct in baza de date, in liniste, de catre fiecare familie in parte. Apoi, recenzorii puteau sa plece cu un laptop doar la familiile neinregistrate, inregistrand online datele. Se scutea partea de activitate care acum incepe: incarcarea informatiilor in bazele de date. Care abia acum urmeaza, si care va costa alt gramadoi de bani.

Jurnal de recenzor IV

Am experimentat o chestie: am formulat de doua ori eronat intrebarea referitoare la "capul gospodariei" intreband cine este "capul familiei". Prima tendinta a fost sa fie nominalizat sotul. Cand m-am corectat si am spus " scuzati, intrebarea corecta este cine este capul gospodariei", tendinta a fost sa schimbe persoana, nominalizand sotia. Nici nu-mi dadusem seama ce usor manipulabili suntem. Si, la varsta mea, s-ar fi cuvenit...

La intrebarea privind religia am sperat din rasputeri sa am parte de ceva ...mai incitant. Nimic: ortodocsi, 6 romano-catolici, 5 protestanti, 5 martorii lui Iehova. O nota aparte: in casatoriile mixte, se pare ca, de regula, copiii sunt botezati in religia tatalui sau, uneori, a parintelui de acelasi sex.

Interesant mi s-a parut cazul in care, intr-un apartament convietuiau 3 doamne: mama, fiica si nepoata. Mama, maghiara reformata, divortata de un roman, si-a declarat fiica si nepoata (care lipseau de acasa) romance si ortodoxe. Mi-am permis sa intreb daca nu s-au putut aduna la aceeasi biserica, si doamna mi-a spus ca nu, tinerele merg la alta biserica.

Ieri Silviu l-a "amendat" cu o bere pe un prieten profesor si ateu, care a cedat recenzorului: si-a declarat ateismul, apoi recenzorul l-a intrebat daca a fost botezat, si cand acesta a raspuns afirmativ, i-a spuca atunci e ortodox, si a admis sa fie inregistrat ca atare. Tre' sa-l amendez si eu.

Amicii mei francezi se declara atei si spun ca, atata timp cat nu au fost consultati inainte de a fi botezati, considera ca drepturile le-au fost incalcate de parinti.

Doua concluzii:

- recenzorii pot influenta raspunsurile;
- romanii considera ca religia este un "dat" ireversibil-odata ce ai fost botezat.

M-am lamurit cum se face

Speech-ul Juliei este subtitrat. Din pacate, pe TED este doar o parte din el...