Schizofrenie sau Numai cine nu munceste, nu cerseste.

Aici trebuia sa fie o caricatura cu mesajul din titlu, dar nu-s destul de buna sa o postez.

Dupa doua zile de concediu sacrificate pe altarul luptei pentru salariu decent (protestul spontan de ieri si mitingul de azi), zile in care n-am facut nimic din ce-mi propusesem, raman cu ideea ca schizofrenia ne marcheaza mai mult decat orice.

Intai, un ministru care, pe de o parte, a dat in judecata statul pentru a-si obtine propriile stimulente, dar le refuza colegilor sai, platiti de stat sub nivelul salariului minim pe economie, acelasi drept.

Apoi, un alt ministru care declara public ca greva este un drept democratic, dar solicita listele alfabetice cu cei care au protestat.

Apoi, un prim-ministru care declara ca a oprit plata drepturilor salariale prevazute de lege pentru ca sefii de la finante (numiti politic in functie cu binecuvantarea lui) au facut abuzuri in repartizarea acestora. Si abia acum a descoperit. Sa-i taiem nasul cui minte?

Pe de alta parte, de ce trebuie sa cersesti, daca muncesti?

Bugetar in Romania

Am avut ieri una dintre cele mai proaste zile din ultimii ani.

Pentru a rezolva o problema de serviciu, am mers personal la agentia de somaj in loc sa trimit o adresa prin posta. In timp ce cauta documentele de care aveam nevoie, colega de acolo, O. mi-a spus ca a fost nevoita sa renunte la abonamentul telefonic si la conexiunea internet de acasa, si ca, foarte probabil, va fi nevoita sa renunte si la televiziunea prin cablu. Ca a luat in calcul plecarea in sectorul privat, dar si acolo salariile tot in jurul cifrei de 600 de lei se invart. 600 fiind venitul pe care il va avea daca vom fi-asa cum se vorbeste-trimisi din nou in concediu fara salariu cate o saptamana pe luna.

Brusc, in biroul lui O, m-am intrebat: "asta urmeaza sa mi se intample si mie?".

Am renuntat si eu la HBO, dar ... refuzand cumva sa vad realitatea: motivul pe care (mi) l-am declarat a fost acela ca "filmele acelea se repeta prea des si ca pierd timp prea mult la televizor". Nu mi-am cumparat un calculator nou, desi al meu este depasit moral de mult si da rateuri din ce in ce mai des: m-am mintit spunand ca "daca nu produce bani, nu este economic sa investesc in el" si mi-am schimbat monitorul abia cand "monstrul cel vechi" a murit de batranete. Cat despre a cumpara carti... de doi ani a devenit o sarbatoare, iesind din experienta curenta. Noroc cu biblioteca publica...

Si totusi, imi voi taia conexiunea la internet? Insolenta aritmetica a salariului mi-a spus ca nu este exclus, potopindu-ma de intrebari: La ce anume pot sa mai renunt, ce pot sa mai limitez, continuand sa duc o viata decenta? Este decent sa nu ai telefon si internet in secolul XXI in Romania? Si, inafara de asta, la mai ce? Pentru ca taierea de la cheltuieli a 62 de lei (telefon+internet+cablu) nu imi rezolva problema. Iar stingerea becurilor si verificarea robinetelor este deja obsesia mea compulsiva, dar pana ieri mi-am spus c-o fac exclusiv din respect pentru mediu, iar azi incep sa vad ca nu era adevarat. Cel putin, nu complet adevarat.

Stiu, una dintre teoriile despre decenta spune ca nu trebuie ca nimeni sa iti stie problemele. Sa nu-i agresezi pe cei din jur cu ceea ce nu poti sa rezolvi singur, sa-ti "speli rufele" in familie. Sa nu "te plangi".

Dar o alta teorie spune ca pentru a rezolva o problema, trebuie sa o recunosti, sa fii capabil sa discuti despre ea. Dar cu cine?