Experiment de ubicuitate

Vestea că doamna senator Plăcintă a demisionat din PDL nu mă surprinde. După evenimentele de la alegeri, era previzibil că o serie de parlamentari vor avea bruşte, subite şi inopinate revelaţii legate de adevărata lor ideologie politică, precum şi de diferenţele insurmontabile între acestea şi ideologia partidului din care fac parte.


Nu m-am aşteptat însă, şi aici mă critic pentru îngustime în gândire, ca intrarea domniei sale în PNL să fie atât de rapidă. A trecut dintr-o barcă în alta (dintr-o plută într-un vapor) într-o clipire de ochi. Practic, dacă mişcarea ar fi fost cu un strop mai rapidă, ar fi demonstrat că ubicuitatea este o calitate umană.


Deşi, dacă ma gândesc bine, e foarte posibil ca experimentul să fi fost viciat de faptul că, probabil, PNL a primit comanda: "La Plăcinte, înainte!"

Femei, vi se pregateste ceva!

Masura de reducere a concediului de crestere a copilului la 12 luni, va avea ca si consecinta cresterea numarului de someri cu 100.000.

Aceasta crestere va fi constituita fie din mamicele intoarse mai repede din concediul de crestere, caci, oricum, femeile sunt majoritare in aceasta situatie, fie din persoanele angajate pe durata determinata pentru a le inlocui pe acestea.

Asociati aceasta informatie cu faptul ca se preconizeaza o noua diminuare a cuantumului indemnizatiei de somaj ca sa anticipati consecintele.

Simplificand la minim, pot spune ca femeile, in special proaspetele mame, vor plati cu varf si indesat recapitalizarea bancilor facuta cu banii imprumutati de la FMI.

Inceput de campanie

Cu multi tineri, multa culoare, dar fără surle, trâmbiţe și autorităţi, Campania de 16 zile împotriva violenţei asupra femeii a început și la Baia Mare.

In Piaţa Revoluţiei, un grup de activisti a distribuit trecătorilor fundiţa albă, însemnul internaţional al campaniei, fluturași ce informau publicul despre felul în care se poate identifica o relaţie abuzivă , și, cel mai prietenos, niște superbi băieţi sandvich au oferit trecătorilor șansa de a-și asuma, fie doar pentru câteva minute, un mesaj împotriva violenţei, înscris pe un post-it.

Ne-am întâlnit acolo câţiva dintre cei care, de câţiva ani, ne-am asumat dreptul și responsabilitatea de a vorbi în numele victimelor știute, încă neștiute și în numele celor care cu sprijinul nostru al tuturor, poate nu vor mai ajunge în această postură: AFIV Artemis, Asociaţia Femina XXI, SPAS, Liga Studenţilor Pintea Viteazul, Consiliul local al Tinerilor, Consiliul tinerilor lideri, Poliţia comunitară, YMCA, asta ca sa-I enumer doar cei pe care i-am recunoscut.

S-au expus tricouri concepute de elevi cu mesaje împotriva violenţei și – sincer vă spun – aș fi fost mândra să îmbrac câteva dintre ele, iar pe flip-charturi, trecătorii și-au înscris mesajele sau semnăturile de asumare.

Câţiva onorabili consilieri locali – n-o să-I nominalizez cum n-am nominalizat nici participanţii – au trecut prin piaţă, printre activiști, în plină acţiune, ca gâștele prin apă. Ieșiseră, probabil, de la ședinţa de validare a noilor lor colegi.

Se vede că nu-i an electoral….Se vede ca Anghel nu mai e la primarie...

Manevrele politice și abureala cu punctul de pensie

Noua lege a pensiilor e cunoscută publicului prin trei elemente: creșterea vârstei de pensionare a femeilor , impunerea unor noi categorii de venituri și scăderea punctului de pensie. Reprezentanţii opozitiei fac spume la gura deplangand viata chinuita a pensionarilor, mai ales a pensionarilor artisti, care au o vizibilitate mai bună și cer o valoare mărită a punctului de pensie. PDL vrea punctul de pensie la 39% din valoarea salariului mediu, ceilalti declară ritos că sub nivelul de 45% pensionarii vor pieri.

Realitatea este alta:

Valoarea punctului de pensie de 45% din salariul mediu pe economie nu este sustenabilă. Matematic, economic, cum vreţi să socotiţi.

Admiţând că am avea un număr egal de pensionari și de salariaţi, si acel număr ar fi 1, salariatul ar realiza 1 salariu mediu lunar, iar pensionarul 1 punct de pensie; dacă salariul mediu este 1836 lei, la 45% valoare, punctul de pensie, recte suma cuvenită pensionarului ar fi 826 lei.

Contribuţia la bugetele de pensii (a salariatului și a angajatorului împreună) este de 31.3% tot din salariul mediu, deci 575 lei. Asta dacă salariatul nu contribuie cu 2% la pensia privată. Diferenţa de 251 lei, de unde ar putea veni ? Aud? Inafară de asta, trebuie să socotim că, de fapt, avem 1.5 pensionari la 1 salariat, deci 375 de lei ar fi suma reală.

Nu merită să mă complic cu motivele PDL de a vrea să treacă legea, dar, în esenţă, acestea au legatură cu deficitul bugetar, lipsa resurselor, FMI.

Mă enervează, însă, la culme, nerușinata ipocrizie a opoziţiei. PSD si PNL au ieșit de la vot, desi o mobilizare generală putea să determine votarea legii pensiilor în ce formă dorea mușchii lor, cu punctul de 45% cu tot. N-au votat legea cu 45% pentru că știau că și-ar bate singuri cuie in talpă pentru viitor.

După manevra asta însă, pot să plângă de mila pensionarilor, fără grija zilei (a se citi guvernării) de mâine.

Democratie de sus in jos

De vreo saptamana urmaresc presa: vreau sa vad cine va fi presedintele PSD Maramures. Desi nu-s inregimentata politic, sindical vorbind, s-a pus problema unei asocieri intre PSD, ca fiind cel mai de stanga partid roman (in teorie, cel putin) si sindicate. Nu stiu care ar fi avantajul omului de rand ca sindicatele sa aiba un vicepresedinte intr-o organizatie judeteana.

Ii dadusem domnului Ponta nota buna: a discutat protocolul la nivel de judete, nu cu liderii nationali. Poate, undeva, chiar cochetam cu ideea de a ma implica....

Apoi, citind ieri despre alegeri..... Cine e, dom'le Mircea Ursache?
Am verificat pe Google, vedeti si voi! Nu are nici o legatura cu Maramuresul! Nu s-a nascut pe-aici, n-a construit nimic pe-aici, nici macar nu s-a insurat aici. Si nici nu are in spate un pachet de realizari profesionale de exceptie care sa-l recomande. De ce naiba ar crede maramuresenii din PSD ca acesta este omul providential, nu pricep.

E-maramures spune ca domnul Ponta, "l-a cam impus" pe acest domn. Si a si trasat sarcini referitoare la omul care va candida la presedintia consiliului judetean...nominalizandu-l inainte ca organizatia sa faca propuneri!

Sa se fi modificat definitia democratiei si eu sa nu stiu?

Tampenii bancaro-securiste si legislative

Zilele trecute am completat- a doua oara anul asta- declaratiile de avere si de interese. S-a schimbat legea. Acum tre' sa spun totul, chiat si ce nu stiu.

Printre altele, sub sanctiunile prevazute de art.292 din Codul Penal privind falsul in declaratii, trebuia sa scriu daca sotul sau fiul meu au relatii contractuale cu o firma cu capital de stat(integral, majoritar sau minoritar?), sau cu firme care au relatii contractuale cu firme de stat; daca contractele au fost incheiate prin incredintare directa, licitatie publica sau electronica etc.

Da ce-s io? ... confidenta lui concernu'....verisoara lu' mama Omida?

Ma si vedeam scriind o scrisoare: Draga doamna firma, subsemnata...mama lui ..., va rog, in vederea completarii declaratiei de interese, sa-mi spuneti ce fel de contracte aveti si cu cine.. Am scris apoi, dupa ce mi-a scazut tensiunea, si cu mintea romanului de pe urma, adevarul: Nu detin informatii.

Apoi, ieri m-am dus la BRD sa-mi platesc rata. "Ei bine, mi-a zis doamna de acolo, daca tot ati venit, sa va actualizati si datele personale." "Da nu s-a schimbat nimic..." am incercat sa zic, in timp ce tipa mi-a pus in mana un formular, cuprinzand date pe care banca deja le avea si pe care le-am completat cu oaresce nervi, scriind "ca si cu piciorul stang".

Initial, am crezut ca vor sa stie daca mai am un loc de munca, sau ceva de genul asta. Asta pana in josul paginii, cand gasesc explicatia: doua intrebari...cu schepsis.

Aveti vreo functie politica? Da Nu

Va gasiti intr-o situatie de vizibilitate publica? Da Nu

Prima intrebare, am mai inteles-o. Or fi avand ei ceva norme interne referitoare la creditele acordate politicienilor (vezi Udrea, Negoita, Boureanu) si voiau sa-mi mai dea vreun credit.... Dar a doua intrebare... Adica ce inseamna "vizibilitate publica"? Sa apar la Acces di(n)rect? La Maruta? Poi de ce nu se uita ei la televizor daca-s curiosi?

Destul de neinspirata am bifat la Nu ambele rubrici, si acum regret: "Da dom'le, trebuia sa scriu, sunt muza lu' "al patrulea guvern din umbra din cartierul meu" si cand ma enervez, scriu pe net."

Jocuri politice

Din tot mormanul de injurii si acuze reciproce pe care si le-au aruncat puterea si opozitia, tind sa cred unul dintre lucrurile spuse de putere.

Opozitia a dorit ca legea pensiilor sa treaca.

Au gasit o solutie prin care sa sprijine trecerea legii, prefacandu-se ca o combat. Era normal s-o sustina. Sistemul de pensii este -practic- nesustenabil si ei asteapta cu nerabdare sa vina la putere. "Decat s-o facem noi, mai bine o fac ei,iar noi ne lamentam in public de mila celor sase milioane jumate de pensionari care vor tine minte si ne vor vota".

Au gasit aceasta solutie dupa ce au votat "in par" cresterea, la fel de nesustenabila, a salariilor dascalilor. Acum, nu li se poate reprosa ca au votat o lege nesustenabila, si nici ca i-au lasat balta pe alegatori.

Altfel nu se explica de ce au iesit din sala cand s-a stabilit prin vot daca legea pensiilor a "trecut" legal.

Am descoperit un blog......de fapt, doua

Una din ... indepartatele mele prietene, Hajni, cea care face parte din grupul pe care l-am intalnit de vreo 5 ani si care m-a ajutat, cumva, sa ma definesc ca persoana. In sensul de ceea ce vreau sa fiu dincolo de mine, cea care e fiica, mama si iubita cuiva. Sa ma definesc,in ochii mei, evident, nu prin relationarea cu familia, ci cu ... societatea si viata. Mda, suna pompos...din pacate, desi descoperirea/definirea propriei identitati ar trebui sa fie inclusa in programa scolara.

M-am descoperit tarziu? Poate. Si continui sa ma redescopar.

Acum un an am descoperit-completand un destul de vast chestionar american- ca, dupa optiunile politice m-as situa undeva in extrema stanga, iar dupa cele economice as fi de centru dreapta.

Traducere? Consider ca , economic vorbind, trebuie sa existe initiativa privata, libertate in asociere, etc, dar consider ca statul trebuie sa aiba extrem de multe si de mari indatoriri fata de cetateni ... si sa se achide de ele cu extrema responsabilitate. Onorata m-am simtit de pozitionarea pe langa Ghandi. Dar absolut surprinsa ca, in ceea ce priveste politicul, eram cam pe langa Trotki. Si asta mi-a dat o oarecare bataie de cap.Si evident, mi-am pus o sumedenie de intrebari foarte diferite de "ce imbrac azi, ce gatesc maine, sa ma las sau nu de fumat, cum imi platesc creditul?"

In fine, vorbesc despre asta fiindca e in legatura cu al doilea blog, "Fericire fara bani" care e certamente, unul de stanga. Si pe care il recomand cu caldura, cu toate ca nu este integral in limba romana, fapt care mi-a ridicat oarecare probleme. Cert este insa ca prezinta o perspectiva ...critica asupra, capitalismului, consumerismului si societatii actuale in general.

De ce vorbesc despre blogurile astea? Pentru ca imi plac, si pentru ca, in genere, promovam ideile care ne atrag.

Ar fi pacat sa ramana "vox clamantis in deserto".

Concluzii in urma unui aranjament ratat

Se pare ca Honorius Prigoana n-a iesit...

Prea tanar, prea bogat, prea fatis impins in fata. Prea trantit inchisa usa democratiei in nasul celorlalti doritori. Inca un tip impins spre parlament ... aproape cu forta, nu prin vointa unui partid, ci a catorva....Prea ... ciudat faptul ca PSD, dom'le nu a gasit nici un candidat, mama lui de partid cu acoperire nationala.

Nu-l cunosc pe copilul asta, nu ma (prea) uit la emisiunile de life-stile, unde inteleg ca ar fi un fel de vedetuta, si, in consecinta nu-i pot evalua capacitatile...personale.

Regret doar ca va purta povara esecului si a faptului ca a ascultat de ... cine i-o fi propus sa candideze inainte sa aiba un nume.

Unul, al lui, nu al tatalui sau, care este, si asa, destul de controversat. Unul al lui, care sa trezeasca in mintea mea altceva decat un pusti de bani-gata. Asta, la urma urmei n-ar fi un atat de mare handicap cat este acela ca singurul lui palmares este acela din cluburile de...fitze. Si, inafara de asta, unul al lui, nu al actualei doamne Prigoana. O persoana referitor la care mie, mi-e jena nu sa pun pe hartie, dar chiar sa gandesc, etichetele pe care i le alatur mental si emotional. Si a carei influenta n-as vrea sa marcheze nici macar viata dusmanilor mei.

Dac-ar fi dupa mine (nu este, dar nu stiu daca e bine sau nu) as impune ca prim criteriu de eligibilitate pentru parlament, un stagiu in consiliul judetean, iar pe acesta l-as conditiona cu un stagiu in cel local. Ho, nu sariti, asta n-ar insemna de loc o piedica pusa in calea tinerilor. Dimpotriva, ar fi un sistem de protectie atat pentru ei cat si pentru noi.

Cel putin, asa, ar fi exclus sa ne faca legile persoane care stiu (doar) sa cante, sa dea cu piciorul in minge, sau sa conduca o masina scumpa.

Domnule Honorius Prigoana, da-ti un ragaz de 10 ani. Da-mi si mie unul si lasa-ma sa te cunosc. Pe tine, asa cum esti, si cu ce poti si vrei sa faci pentru mine.

Si intra in parlament, daca vei mai dori, pe picioarele tale.

Teoria ca teoria, dar practica ne mananca zilele

Ascult comentariile pe seama Universitatii Spiru Haret, si-mi vine sa-i scutur pe "expertii" care-si dau cu presupusul.

Calitatea pregatirii, diferenta de valoare profesionala, inconstienta studentilor si a parintilor... Bla-bla-bla! Ba nu: BLA-BLA-BLA e mai corect spus. Si ma exprim asa pentru ca sunt o doamna si nu vreau sa fac referiri la mana ursului.

Doamnelor, domnilor, va pierdeti in teorie!

Nu vedeti padurea din cauza copacilor, aveti orbul gainii, purtati ochelari de cal? Doamna ministru, domnule guvern, domnilor parlamentari, va dati seama ce dracu faceti anuland diplomele?

1. Orice document semnat de vreun absolvent ( document care presupune decizia unei persoane calificate) devine nul. In consecinta:
- deciziile judecatorilor ale caror diplome au fost anulate devin nule
- documentele de stare civila idem: ai un certificat de casatorie, dar nu esti casatorit daca actul nu poarta semnaturi autorizate
- admitem ca unul din membrii comisiei de examen de bac ai copilului meu a facut aceasta facultate. Legal, necalificat fiind nu poate face parte din comisia de bac, deci nota fiului meu, ca si foaia matricola nu a fost emisa in conditii legale, deci voi contesta nu doar nota de la bac, dar si mediile de la materia lui pe toti anii scolari, ca si notele de la capacitate si repartitia la facultate, acolo unde media din scoala are o pondere in media de admitere.
- bilanturile contabile devin egale cu zero
- toate contractele semnate de acestia se pot contesta in instanta.
- toate tranzactiile cu proprietati semnate de vreun notar spiru-haretist, ca si actele de proprietate emise de vreun secretar de primarie sunt nule.
- ha! ne putem trezi ca ni se cere sa restituim finantari nerambursabile luate de la UE pentru ca CV-urile echipelor de management de proiect nu corespund criteriilor pe baza carora au fost aprobate.
2. Toate salariile conditionate de nivelul studiilor devin "drepturi necuvenite"
si trebuie recuperate. De la cine? De la cine a beneficiat de ele, conform legii.
Aveti idee ce inseamna sa recuperezi de la, sa zicem, 50000 de oameni, diferente de salariu de cca 30% pe un numar de ani?

Daca scoala asta functioneaza din 2002, a scos primele promotii in 2005. Din 2005 pana acum, cate acte trebuie anulate, revizuite, refacute? Cate dintre acestea, pe drept sau pe nedrept vor fi contestate in instanta? Ce eforturi si ce costuri vor trebui sa suporte nu doar absolventii si cei care au avut legaturi profesionale cu ei, ci si statul, prin urmare contribuabilii, adica noi toti?

Hm! recapituland dezbaterile, imi aduc aminte ca mai toti ati tinut sa ne spuneti la televizor ca ati facut scoala adevarata, la stat, la zi.

Si, la ce v-a folosit, daca dupa aceasta scoala cu care va laudati, plus experienta profesionala si politica de zeci de ani, nu sunteti capabili sa vedeti ce consecinte antreneaza o asemenea decizie? Bine ca le-a vazut Diana B., coleguta mea, functionar de executie. Din pacate, degeaba are ea capacitatea, daca dreptul de decizie il aveti dumneavoastra.

Sa revenim. In teorie,aveti dreptate. Si in practica aveti dreptate: lucrurile nu trebuie sa continue asa. Problema trebuie rezolvata (si aici ma abtin eroic sa comentez despre vinovatia si complicitatile care au determinat/permis aparitia si evolutia ei).

Dar daca anularea diplomelor deja emise chiar este singura solutie practica pe care o aveti, sunteti, scuzati-ma, jalnici, patetici, cu capul in nori! Coborati din inaltele sfere ale teoriei si eticii cu picioarele pe pamant, in lumea reala, si mai ganditi-va odata, de doua ori, de noua ori, inainte de a lua o decizie. Si apoi inca odata inainte sa va exprimati in public. Si, pentru numele lui Dumbezeu, vedeti ca solutia pe care o adoptati sa nu ne azvarle in haos!

Semnat: O absolventa "de stat"

Sexismul: necesitate economica sau optiune politica?

Am avut parte de mai multe critici dupa aparitia articolului Istoria crizelor la feminin. Pe de o parte din partea barbatilor care spuneau ca supralicitez vorbind despre problemele femeilor si, pe de alta parte, din partea femeilor care, in buna parte, isi doresc sa stea timp de 2 ani acasa cu copiii. Aspectele enumerate acolo sunt, de fapt, doar un mic fragment din problematica sociala si istorica a femeilor, ca participanti pe piata muncii.

Diferentele de gen, in sensul defavorabil femeii transcend tuturor celorlalte forme de dominare si exploatare in societatea umana. Depasesc clasele sociale si se regasesc in toate formele de asociere sociala : sindicate, asociatii, partide politice . Se regasesc in toate comunitatile, oricare ar fi criteriul lor de organizare: etnic, national, religios sau local.

Aceste diferente se constituie intr-o forma de opresiune construita in timp si legitimata de rolurile de gen definite de cultura tuturor societatilor; in cazul femeilor rolul principal, de fapt singurul recunoscut fara comentarii, este perpetuarea speciei.

N-am sa acuz capitalismul de aceasta situatie desi, la o privire mai atenta...se poate concluziona, chiar si de catre nespecialisti ca el este principalul “responsabil” de actuala pozitie a femeilor in societate. Vedeti voi, capitalismul a adus munca in fabrici, separarea intre munca si capital, intre producatori si proprietari. Pe langa acestea a adus diviziunea muncii, care a scindat societatea impartindu-o in doua: producatori de bunuri si producatori de forta de munca. In mod natural, femeile intra in cea de a doua categorie.

Problema este ca, asa cum am mai spus si altadata, aceasta activitate de reproductie a fortei de munca a femeilor este neremunerata, incorect valorizata, si utilizata ca un cutit cu doua taisuri tot impotriva acestora. In virtutea faptului ca femeile sunt cele care nasc (indubitabil, barbatii nu pot face asta) se legitimeaza ideea ca transformarea un copil in produsul finit necesar economic- forta de munca este si trebuie sa ramana de asemenea in responsabilitatea lor exclusiva. Asta ca si cum activitatea de crestere si educare a copiilor ar depinde tot de uter.

Nicaieri in PIB insa, nu este cuprinsa plusvaloarea realizata prin activitatile de transformare a copilului in forta demunca. Nici plusvaloarea realizata prin faptul ca ceilalti membri ai familiei sunt ingrijiti, sprijiniti sa activeze in economia de piata.

Din aceasta perspectiva, economia de piata pare a fi cladita pe.... aer. Reformulez pentru o imagine mai plastica: admitand ca intr-o fabrica ar lucra doar roboti, angajatorul (intreprinzator sau stat) se comporta ca si cum acestia ar fi....vegetatie spontana, nu ar avea costuri de achizitie, de intretinere, si, datorita faptului ca se inmultesc usor, pot fi inlocuiti la orice defectiune.

Pornind calculele economice de la o asemenea premisa, este evident ca “piata” nu are cum sa se auto-regleze. Estimarile pe termen mediu si lung sunt imposibile pornind de la niste premise si costuri false.

Ce este mai grav insa, in aceasta diviziune sociala si sexuala a muncii este ca, in mod artificial, folosind toate metodele de manipulare, de la educatie la cultura si religie, statele perpetueaza si legitimeaza aceasta stare de fapt, care limiteaza femeile la nivelul de mana de lucru oarecum ocazionala (intre sarcini) ieftina, manevrabila si dispensabila si le condamna la saracie ... hm! cred ca-i pot spune gen-etica.

Departe de mine ideea de a nega realitatea existentei femeilor pe piata muncii, dar mai totdeauna pe o pozitie marginala, devalorizata si nesigura. Practic, pe masura ce rolul statului a evoluat , diminuandu-se importanta securitatii militare si augmentand rolul celei sociale, profesiile din aceste domenii (de suport, sustinere si crestere a calitatii vietii) s-au “feminizat”. Este demostrat in mod istoric faptul ca feminizarea unei meserii-vezi sanatate, educatie, administratie- a determinat diminuarea importantei sociale atribuite activitatii respective, si, prin urmare, a remunerarii acesteia.

Revenind la criza actuala, daca, in conditii de inflatie statul ingheata sau reduce salariile bugetarilor (in majoritate femei) lasand neatinse impozitele directe realizate in majoritate de barbati, putem sustine ca statul perpetueaza si prin acest mod starea de precaritate, de saracie a femeilor, in general.

Reformuland putem spune ca politicile statului sunt de natura sa accentueze decalajul de gen, cu atat mai mult cu cat se stie ca, oricum, sumele cu care sunt platite femeile sunt mai mici decat cele cu care sunt platiti barbatii. Alegand aceste masuri anti-criza statul roman , si intreprinzatorii de altfel, vor sa scoata castanele din foc fie reducand numarul salariatilor bugetari (NB: in special femei) si obligand pe cei ramasi sa lucreze mai mult, fie diminuand salariile din sectorul bugetar (daca nu ambele).

N-am inteles niciodata logica economica prin care, in anii '90, guvernantii au decis sa dea bani barbatilor ca sa stea acasa (celebrele ordonante), dupa cum nu inteleg nici acum felul in care reducerea veniturilor femeilor va rezolva problema crizei.

Si ma ingrozesc pentru ca am senzatia ca nimeni (nimeni important, nimeni cu capacitate reala de decizie) nu pare sa vada cat de grave pot fi consecintele pe care adancirea saraciei feminine le va produce asupra intregii societati, consecinte de natura a afecta nu doar femeile, ci chiar statul si societatea umana in general.

Evident, problema crizei si problema rolului social al femeii au dimensiuni si aspecte mult mai complexe decat cele enumerate de mine aici. Sunt de parere insa ca e timpul sa se spuna cu voce tare lucrurile nespuse de obicei. Si, tot cu voce tare, trebuie cerute solutii reale si echitabile, pentru toti membrii societatii, fara diferente de gen.