Acum câteva zile a făcut audienţă pe toate canalele de media deschiderea celui mai mare bordel din Europa. In care majoritatea …angajatelor, vor fi românce.
O grămadă de oameni și-au dat cu presupusul referitor la moralitatea, oportunitatea sau legalitatea... evenimentului.
Dincolo de abstracţiunea rece a statisticii, mă întreb câţi dintre cei care au comentat “evenimentul” s-au gandit că Ana, ar putea fi sora lor, Maria, colega care le-a suflat la bac, iar Gherghina, vecina care le-a bandajat genunchii atunci când s-au lovit.
Câţi au înţeles că ele, ca și Ioana sunt fiicele cuiva? Si, mai mult decât atăt, câţi s-au gândit că femeile astea nu au alternativă. Poate și din cauza lor, dar și din cauza mea, a ta, a noastră, care n-am fost in stare să obligăm un stat, mai mult, o întreagă Uniune Europeană care ne dă lecţii de democraţie și morală, să le ofere această alternativă? Nu doar lor, dar nici lui Inez, nici lui Chantal, și nici Ludmilei.
Marginalizate de societate, hulite de biserică, respinse de familiile lor, aceste femei sunt “găzduite “ în bordel ca să nu mai fie pe stradă, lezând feeling-ul trecătorilor “onești și virtuoși”.
Inchise acolo, și Ana, și Maria, și Ioana, și Gherghina, și Inez, și Ludmila, și Chantal îmi amintesc de felul în care unii ascund mizeria sub preș, susţinând că ceea ce nu se vede, nu există.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu