sâmbătă, 22 august 2009

Trebuie musai sa spun cuiva...

...si profit de faptul ca sunt in concediu ca s-o fac.

Sunt una dintre persoanele care se considera in razboi cu sistemul de invatamant romanesc cam de cand fiul meu a intrat in clasa a V-a si i-am vazut manualul de istorie. O cartulie urata, cu poze putine, cuprinzand istoria antica si cea a evului mediu. Scrisa intr-un limbaj muuult prea greoi si elevat pentru nivelul intelectual al copiilor. Fara pic de sclipire si atractivitate. O carte pe care mi-as fi dorit s-o citesc probabil doar daca ar fi fost ultima de pe lume.

Am avut secvente de acutizare cand se pregatea pentru examenul de capacitate, cand am vazut ce se presupunea ca ar trebui sa stie la literatura (la analiza literara mai bine zis). Nu stiu ce tampiti au scris atunci niste manuale de pregatire. Ei bine, conform lor se presupunea ca, niste copii de 13-14 ani-nota bene, de inteligenta medie-se presupune ca trebuie sa poata comenta versurile lui Eminescu"Acolo, langa izvoare, iarba pare de omat/Flori albastre tremur ude in vazduhul tamaiet" in doua pagini si jumatate de carte, tiparite cu caractere mici. O aberatie! Si asta cu atat mai mult cu cat literatura fiind o arta, evaluarea si interpretarea ar fi trebuit sa fie o optiune personala. Atunci am vrut sa infiintez Liga mamicilor impotriva sistemului de invatamant.

O alta acutizare a pozitiei mele a survenit in momentul in care fiul meu a venit in vacanta de iarna dupa primul am de facultate, cu intentia de a renunta la scoala. Unul dintre motive era faptul ca "nu intelegea ce vorbesc profesorii"-adica limbajul ultraspecializat. Tocmai citisem o carte in care, printre altele, autorul afirma ca limbajul de stricta specialitate este cel mai adesea utilizat doar pentru a limita accesul celorlalti la informatie. L-am "manipulat" parinteste promitandu-i ca, atunci cand va termina scoala, vom lua toate cursurile profesorilor si le vom rescrie in varianta "pentru to(n)ti", si-i vom lasa fara venituri pe acestia.

Imi amintesc asta pentru ca citesc "Gena egoista" de Richard Dawkins si m-a topit o fraza din prefata lui de la editia din 1976 a cartii .
"În vreme ce scriam, trei cititori imaginari m-au privit peste umăr şi lor le dedic acum această carte. Mai întâi, cititorul oarecare, profanul. Pentru el am evitat aproape în totalitate jargonul tehnic, iar acolo unde am fost nevoit să utilizez termeni de specialitate, i-am definit. Acum mă mir de ce nu ne cenzurăm şi cea mai mare parte din jargonul nostru din revistele savante. Am presupus că profanul nu are nici un fel de cu¬noştinţe specializate, dar nu am presupus că este un prost. Oricine poate să popularizeze ştiinţa dacă recurge la suprasimplificarea ei. M-am străduit din răsputeri, încercând să popularizez anumite idei subtile şi complicate într-un limbaj nematematic, fără a le pierde esenţa. Nu ştiu în ce măsură am reuşit în această încercare, după cum nu ştiu nici cât am izbutit într-o altă ambiţie a mea: aceea de a încerca să scriu o carte pe atât de amuzantă şi de captivantă pe cât merită subiectul ei. De mult simt că biologia ar trebui să pară la fel de incitantă ca şi un roman poliţist, pentru că exact asta şi este biologia.

Si stau sa ma gandesc...au trecut 33 de ani de atunci si marii nostri dregatori scolari nu si-au facut o idee despre cum trebuie sa fie un manual scolar, o programa UTILA SI ATRACTIVA.Isi pierd, in schimb, vremea certandu-se in legatura cu cine va primi cutitele cu care se va imparti bugetul educatiei...

4 comentarii:

  1. Anonim1/9/09

    "literatura fiind o arta, evaluarea si interpretarea ar fi trebuit sa fie o optiune personala"

    arta n'are prea mult de'a face cu subiectivismul.

    apropos de dawkins: asta a incercat - asta a obtinut: o carte ca un "roman politist".

    RăspundețiȘtergere
  2. Cum sa nu, daca nu ma regasesc in arta respectiva, mai are vreo relevanta pentru mine?
    Tocmai ca perceptia subiectiva ne apropie, sensibilizeaza.Inteleg sa ascultam opinia specialistilor, dar asta nu inseamna sa ne-o asumam. Sincer, nu inteleg care este scopul studiului literaturii, daca nu este acela de a invata sa ne stabilim propriile criterii de apreciere.

    Si, referitor la Dawkins, da a facut o chestie perfecta: o carte de promovare a stiintei pe care nu trebuie nici s-o citesti cu dictionarul, si nici n-o tii pe noptietra, pe post de somnifer.
    Asa ar trebui prezentata stiinta, cel putin in faza de initiere.

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim13/9/09

    Cam lenesa gazda blogului....
    Ii trebuie aproape o luna sa mai scrie cite ceva...?
    Wake up....

    RăspundețiȘtergere
  4. Gazda blogului trebuie sa traiasca....
    Blogaritul este un lux, pentru ea, nu un mijloc de trai...
    Dar imi asum critica...

    RăspundețiȘtergere